Locuitorii raionului Căuşeni nu s-au lăsat afectaţi mult timp de şocul „crizei gazelor”, ce a caracterizat această săptămână când au început a veni facturile, şi se pregătesc de Anul Nou pe vechi.

Joi, 13 ianuarie, centrul raional reprezenta un stup plin al consumerismului, chiar dacă nu în aşa măsură ca pe 31 decembrie. Pieţele, supermarketurile, magazinele specializate şi vânzătorii ambulanţi, au vândut şi astăzi la greu, pentru că mulţi localnici au planificate evenimente şi mese de sărbătoare cu ocazia Anului Nou pe stil vechi, marcat în noaptea de 13-14 ianuarie, notează Studio-L.

Comercianţii din localitate afirmă că se cumpără la fel ca şi pentru Revelionul pe nou, iar în unele cazuri chiar şi mai mult: 

 

 

„De regulă, este vorba de locuitorii de la sate, unde încă se mai păstrează tradiţia meselor îmbelşugate, cu de toate”;

„Oamenii spun că au ţinut Postul Crăciunului pe stil vechi şi că la ei sărbătorile abia au început, adică pe 7 ianuarie”;

„Se cumpără de toate, fructe, legume, diferite delicatese, pe care nu le au pe lângă casă, dulciuri şi alte bunătăţi, pe care le vor da urătorilor, copiilor sau nepoţilor. La Anul Nou pe vechi toţi se adună acasă, la ţară”.

Tot la sate se mai menţin şi vechile tradiţii, care marchează hotarul dintre ani – Malanca, Capra, Ursul etc. Pentru cei care organizează asemenea evenimente gospodarii pregătesc colaci, diferite gustări, vin şi bani. Pentru copii – colaci, hulubaşi copţi, bani şi dulciuri.

Gospodinele spun că la masa de Anul Nou trebuie să fie neapărat ceva din aluat, asta ca în anul care începe să se facă grâul, să fie un an mănos şi să fie pâine. 

Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian şi l-au menţinut pe cel Iulian.

Anul Nou pe stil vechi mai este marcat în Rusia, Armenia, Belarus, Letonia, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan şi în Georgia. Tradiţia de a întâmpina Anul Nou pe vechi s-a menţinut, de asemenea, în Serbia şi Muntenegru, deoarece Biserica Ortodoxă Sârbă, la fel ca şi cea Rusă, continuă să activeze după calendarul Iulian, precum şi în unele cantonamente din Elveţia. Anul Nou în stil vechi este sărbătorit şi de ruşii-lipoveni din România, adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi. Bunăoară, rușii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de Revelionul pe vechi: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, vărzari, piroşte, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi rusoaicele învârtesc de sărbători cozonaci, cârnaţi şi sarmale.

Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul Gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar Iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul Iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.

Lilia Grubîi